De la câteva mii de indivizi existenţi pe toată suprafaţa pământului, am ajuns astăzi la miliarde. În ultimul secol, noi, oamenii, am produs pe Terra mai multe schimbări decât s-au produs în alte zeci sau chiar sute de milenii înainte de boom-urile tehnologice. De la primul avion controlabil, cu motor, până la primul zbor în spaţiu au trecut doar câteva decenii. Nici internetului nu i-a luat mult să împânzească planeta. Conform Dr. Michio Kaku, generaţia noastră, copiii şi nepoţii, suntem norocoşii să trăim cel mai important secol al omenirii, suntem pe cale să devenim "civilizaţie de tip unu"(planetară).
Am devenit a naibii de inteligenţi, nu?
Păi... şi da şi nu... dar mai mult nu.
De ce nu? Cercetările au arătat că omul de astăzi nu are premise genetice mai favorabile pentru dezvoltarea intelectuală decât ar fi avut predecesorii noştri acum 10,000 ani.
Întradevăr, societatea noastră acum e mai avansata, avem mai multe cunoştinţe despre natură, univers, putem explica mai multe fenomene. Însă cum am precizat şi în postarea anterioară, inteligenţa ţine mai mult de capacitatea de a inţelege si nu de cunoştinţele propriu-zise. Un copil născut acum 10,000 ani, probabil, nu s-ar descurca mai rău la o şcoală din prezent decât un copil cu performanţe medii născut in zilele noastre.
De ce da? Pentru că dezvoltarea optimă a inteligenţei unui individ necesită satisfacerea anumitor condiţii cum ar fi educaţia, nutriţia corectă, somn (si multe altele, voi reveni la acest subiect), si aceste condiţii sunt mai bine satisfăcute astăzi decât câteva milenii în urmă. La nivel global, se observă o creştere constantă a coeficientului de inteligenţă, motiv pentru care testele de inteligenţă sunt ocazional reajustate. Acest fenomen este cunoscut ca Flynn effect.
În concluzie: În ultimele milenii, progresul intelectual al civilizaţiei noastre ţine de ontogeneză şi nu de filogeneză.
Şi totuşi cum am ajuns atât de departe dacă de 10 milenii genele care răspund de inteligenţa noastră nu ne oferă premise mai bune(mutaţii pozitive)? - Pentru că civilizaţia noastră are inteligenţă cumulativă. Creaţiile minţii umane sunt înregistrate şi disponibile. Urmatoarea generaţie de oameni de stiinţă îşi aduce aportul la realizările precedentei generaţii. Ce a fost inventat o dată, de un singur om, devine accesibil pentru restul, pentru totdeauna. Unul inventează şi miliarde utilizează. E destul ca un geniu să facă un pas mare în dezvoltarea unui domeniu ştiinţific ca întreaga societate să progreseze, cu toate că majoritatea nici n-ar înţelege cum s-a produs acel pas.
Dezvoltarea civilizaţiei noastre este dependentă de inteligenţa cumulativă, iar inteligenţa cumulativă este mai eficientă când procesul de transmitere şi procesul de stocare a informaţiei este mai eficient. Tiparul masiv, telefonul, radio, mai târziu televiziunea, au făcut accesibile unei mai largi populaţii informaţia, astfel creşte numărul de potenţiali oameni de ştiinţă capabili sa aducă contribuţii semnificative în domeniul respectiv. Iar astăzi, datorită internetului, orice informaţie poate avea sute de milioane de accesări în mai puţin de o zi. Orice descoperire a unei şcoli este imediat analizată de celelalte şcoli în diferite ţări, pe când acum câteva secole, oamenii străbăteau sute şi mii de kilometri(cu carul/corabia) până la o bibliotecă valoroasă.
...internetul este ca peştişorul de aur, îţi dă ce-i ceri: joc, film, socializare, carte...
tu hotărăşti ce sferă a personalităţii îţi dezvolţi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu