Inteligenţa ne ajută să înţelegem mai bine, să luăm decizii mai bune, să avem mai mult succes în viaţă şi tot aşa... Inteligenţa e pusă în funcţie atunci când gândim, deci o acţiune conştientă, orientată. Cu toate acestea, chiar şi cei mai inteligenţi oameni se întâmplă să spună tâmpenii sau să facă greşeli.
De ce un om inteligent nu a luat decizia corectă atunci când resursele sale intelectuale îi permiteau să găsească cu uşurinţă calea cea mai bună? - Pentru că nu a fost raţional(din lipsă de motivaţie).
Suntem raţionali atunci când luăm decizia conştient, după ce am analizat situaţia şi soluţiile alternative. Nu suntem raţionali când luăm decizia instinctiv. Asta nu înseamnă neapărat că decizia e rea. Evoluţia a avut grijă să dezvolte în noi doar caracteristicile pozitive. Nu suntem raţionali când acţionăm din reflex(condiţionat sau necondiţionat), când aplicăm nişte comportamente dobândite sau când luăm instant decizii cu motivaţii din sfera emoţională. De multe ori argumentul ăstor decizii este pentru că "îmi place", pentru că "aşa vreau", sau "nu ştiu de ce, dar aşa trebuie". Având în vedere că resursele energetice totuşi sunt limitate la om, astfel de decizii iraţionale ne economisesc multă energie pentru lucruri mai importante.
Ca exemplu poate servi alegerea culorii pereţilor în dormitor. Instinctiv am putea alege în timp scurt prima culoare care ne-a plăcut şi care ne-ar satisface, sau, am putea să fim raţionali şi să ne gândim care culoare ar avea un efect mai calmant asupra psihicului, cum se va combina cu mobila, câtă lumină va reflecta(din motive de economie a energiei electrice)... deci, cam la ce se gândeşte un designer de interior. Rezultatul final poate fi acelaşi sau diferit şi nu neapărat unul mai bun(sau semnificativ mai bun) ca celălalt. Totul depinde de personalitate şi de câtă energie dispune pentru raţionalitate.
Mai jos vă prezint un experiment foarte popular în care copiilor de aproximativ 4 ani li se pune în faţă o bezea şi li se promite încă una dacă mai aşteaptă 20 minute fără să o mănânce pe prima.
De ce un om inteligent nu a luat decizia corectă atunci când resursele sale intelectuale îi permiteau să găsească cu uşurinţă calea cea mai bună? - Pentru că nu a fost raţional(din lipsă de motivaţie).
Suntem raţionali atunci când luăm decizia conştient, după ce am analizat situaţia şi soluţiile alternative. Nu suntem raţionali când luăm decizia instinctiv. Asta nu înseamnă neapărat că decizia e rea. Evoluţia a avut grijă să dezvolte în noi doar caracteristicile pozitive. Nu suntem raţionali când acţionăm din reflex(condiţionat sau necondiţionat), când aplicăm nişte comportamente dobândite sau când luăm instant decizii cu motivaţii din sfera emoţională. De multe ori argumentul ăstor decizii este pentru că "îmi place", pentru că "aşa vreau", sau "nu ştiu de ce, dar aşa trebuie". Având în vedere că resursele energetice totuşi sunt limitate la om, astfel de decizii iraţionale ne economisesc multă energie pentru lucruri mai importante.
Ca exemplu poate servi alegerea culorii pereţilor în dormitor. Instinctiv am putea alege în timp scurt prima culoare care ne-a plăcut şi care ne-ar satisface, sau, am putea să fim raţionali şi să ne gândim care culoare ar avea un efect mai calmant asupra psihicului, cum se va combina cu mobila, câtă lumină va reflecta(din motive de economie a energiei electrice)... deci, cam la ce se gândeşte un designer de interior. Rezultatul final poate fi acelaşi sau diferit şi nu neapărat unul mai bun(sau semnificativ mai bun) ca celălalt. Totul depinde de personalitate şi de câtă energie dispune pentru raţionalitate.
Mai jos vă prezint un experiment foarte popular în care copiilor de aproximativ 4 ani li se pune în faţă o bezea şi li se promite încă una dacă mai aşteaptă 20 minute fără să o mănânce pe prima.
După cum vedem, unii reuşeau să reziste tentaţiei, alţii nu. Cercetătorii au continuat să urmărească evoluţia copiilor până în perioada adolescenţei şi au observat că copiii care au aşteptat cele 20 minute pentru a primi şi cea de a doua bezea, erau mai abili şi aveau succese mai mari la şcoală.
Întradevăr cu cât omul e mai inteligent, cu atât e mai raţional. Cei mai strălucitori dintre savanţi sunt atât de raţionali, că par a fi nişte invalizi emoţionali pentru restul oamenilor. Ei văd şi în cele mai frumoase lucruri doar nişte formule, legităţi şi principii, iar viaţa şi-o dedică descoperirii altor formule, doar nişte simboluri înşirate pe foaie... Destul de plictisitor, nu? Păi pentru ei asta e cel mai interesant lucru posibil şi le crează nopţi de nesomn cam toată viaţa. Unul din ei a fost o dată întrebat dacă vede formule chiar şi în picturile lui Monet, întrun peisaj pitoresc cu cascade sau un răsărit de soare; el a răspuns: "Da". I-ar fi plăcut şi lui să vadă natura cu ochi normali, să trăiască şi el aceste emoţii, însă el are alte surse de bucurie.
În situaţii ordinare, majoritatea iau deciziile instinctiv. Însă când se schimbă anturajul sau se confruntă cu probleme de tip nou, stresul epuizează cea mai mare parte a energiei. Amintiţi-vă de prima zi întro clasă nouă la şcoală, sau prima zi de lucru, sau un examen/interviu(atunci când chibzuiţi fiecare cuvânt rostit).
De regulă, omul nu este o fiinţă raţională. Viaţa noastră urmează calea deciziilor noastre, iar deciziile sunt orientate de către motivaţie, iar motivaţia este determinată de necesităţi simţite prin intermediul sferei emoţionale, şi toate acestea se rezumă la hormoni care ne controlează în totalitate organizmul... în rezultat nu ne deosebim prea mult de cimpanzei.
Aici aş pune un link spre un film BBC în care se vorbeşte despre rolul hormonilor în viaţa noastră, un rol mai important decât aţi fi crezut până la vizionarea filmului. Din păcate nu găsesc filmul; e posibil să fie un episod din seria "BBC - human body", dar poate e un proiect aparte. Voi face update când dau de el.
